Fiecare inch

Fiecare inch o perspectivă economică

sau

hazardul moral al sistemelor de alianță

de Ovidiu Tânjală

Cu toții știm cum a început Primul Război Mondial. Moștenitorul tronului austriac a fost asasinat la Sarajevo iar ca urmare Imperiul Austro-Ungar a emis un ultimatum – este dincolo de economia acestui text evaluarea justeții emiterii acestuia – Serbiei pe care aceasta, știindu-se sprijinită de o mare putere ortodoxă și slavă, adică de Rusia, nu s-a grăbit să-l accepte fără întârziere și fără echivoc dată fiind diferența de calibru dintre un imperiu și o țară abia ieșită de sub secole de dominație otomană. Cu toții cunoaștem continuarea, fiecare inch al Europei a fost îmbibat cu sânge, este dincolo de economia acestui text să insistăm asupra acesteia.

Cu toții ar trebui să știm cum a început și al Doilea Război Mondial. Înfrântă în Primul Război Mondial, Germania a pierdut teritorii populate de germani precum orașul Danzig, este dincolo de economia acestui text să evaluăm justețea revendicărilor teritoriale inițiate de Germania pentru a crea un coridor care să lege orașul Danzig de restul țării. Știindu-se sprijinită de Franța și de Anglia, Polonia refuză să accepte revendicările teritoriale ale vecinului din vest și din nord est (căci la acea dată Prusia Orientală era încă parte a Germaniei), acesta este modul în care a început cel de-al Doilea Război Mondial. Încă o dată, cu toții cunoaștem continuarea, fiecare inch al Europei a fost îmbibat cu sânge, este dincolo de economia acestui text să insistăm asupra acesteia.

Atât primul cât și cel de-a doilea război mondial au început cu refuzul unor țări de dimensiuni mici sau mijlocii de a ceda cerințelor mai mult sau mai puțin legitime avute de țări de dimensiuni imense, de a ceda pretențiilor unor imperii, pretențiilor unor țări cu tradiție imperială. Refuzul celor mici în fața a ceea ce au perceput ca fiind cereri abuzive ale unora mai mari s-a bazat pe sprijinul datorat – prin intermediul sistemul de alianțe – de alte țări de mari dimensiuni și a fost legitimat de credința dubioasă în ceea ce se numește dreptul internațional. Cu alte cuvinte lipsa de prudență a fost cauzată de o imagine interesat egalitaristă asupra lumii din partea celor mici dar și de hazardul moral ce apare atunci când cel asigurat simte că poate să-și asume riscuri pe care, în absența asigurării, nu și le-ar fi asumat. Egalitarismul precum și neînțelegerea unor mecanisme limpezi oricărui agent de asigurări au distrus zeci de milioane de vieți în secolul ce a trecut, tipul de retorică abordată de politicienii ce defilează pe ecrane ne face neîncrezători că lecțiile oferite nu doar de istorie dar și de știința economică vor fi fost însușite pentru a evita dezastre precum războaiele mondiale de care am avut parte în prima jumătate a secolului XX.

Credința egalitaristă în formalism și legalism în raporturile dintre state dar și hazardul moral ce în acest caz are formă de umbrelă, umbrela NATO atât de des invocată aceste zile, este cauza agresivității și a propagandei războinice pe care o vedem cu toții pe ecrane. Desigur, uităm diferența de calibru dintre Rusia și România, pare ușor să uităm ce-ar trebui să ne fie tuturor evident, uităm tocmai din cauza umbrelei mai sus pomenite. Dar așa după cum ne permitem să fim imprudenți atunci când ne conducem automobilul pentru simplul motiv că am încheiat o asigurare care să acopere riscul unui accident doar pentru a regreta atunci când este prea târziu, când suntem în fața dezastrului, când suferința provocată nouă și semenilor noștri de propria imprudență automobilistică este dincolo de orice posibilă reparație din partea asiguratorului, ar trebui să ne amintim că, oricât de siguri pe noi înșine suntem atunci când știm că dispunem de o umbrelă, este totuși prudent și o dovadă de bun simț să evităm să înaintăm spre miezul furtunii înarmați doar cu o umbrelă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.