Fără artificii. În numele științei

Știrile din ultimele șapte zile trebuie să fi fost triste și dificile pentru publicul conservator al activenews.ro, au fost zile triste pentru aceia dintre noi care mai credeau în instituții, pentru cei care au avut încredere în aproapele lor. Conducerea bisericii noastre, democrația ne-au luat speranța unei posibile solidarități în fața noului totalitarism pe cale să ne acapareze viețile, gripa și ecologia pe stil nou și-au dat mâna pentru a-i lipsi până și pe copii de bucuria unor artificii intrate în rutina zilei de 1 Decembrie. Atunci când rămâi singur, când aproapele tău alege să te oprime, este greu pentru acela care crede în comunitate, în valori împărtășite în comun, pentru acela care era obișnuit să simtă umărul aproapelui său alături în momentele dificile. Căci ar trebui să fie deja limpede pentru oricine că zilele, lunile și anii care au trecut și care vor urma, o perioadă în care politicienii de pretutindeni s-au coordonat pentru a impune politici similare în domeniul taxării, al costurilor legate de utilizarea energiei sau în domeniul sanitar, reprezintă preludiul instalării unei dictaturi comuniste, a unei dictaturi fără scăpare căci nu mai există o cortină de fier dincolo de care speranța libertății să fie posibilă.

Câți dintre noi sunt pregătiți să fie singuri, să fie priviți cu suspiciune de comunitățile în care trăiesc, câți dintre noi sunt pregătiți să-și educe copiii în răspăr cu valorile oficiale pentru a transmite următoarei generații ideea de normalitate și libertate? Și mai ales câți sunt aceia dintre noi care vor dori să pună greutatea torței normalității și a libertății pe umărul propriilor lor fii?

În 1984 Orwell ne-a arătat posibilitatea unei societăți al cărei totalitarism exploatează faptul că vocabularul reprezintă suportul ideilor, că pentru a putea avea idei este esențial să ne păstrăm vocabularul, să avem cuvântul potrivit la îndemână. Controlând vocabularul putem controla ideile, putem elimina posibilitatea apariției ideilor subversive. Asemenea vechiului totalitarism comunist, noul totalitarism este unul științific. Știința este condiționată de tehnologie, tehnologia de bani. Controlând fluxul de bani putem controla apariția rezultatelor științifice dezirabile și elimina pe cele indezirabile. Deja facem asta de ani buni de zile, medicina și studiul climei sunt deformate de politizarea prin subvenționare a cercetării științifice. Societatea științifică neo-orwelliană ce ni se propune este una științifică, cultul rațiunii va fi reluat, toate crimele se fac și se vor face în lumina noii științe, așa zisul consens științific este real, va fi imposibil de ignorat, opoziția în numele științei la totalitarismul științific ce ni se impune va fi curând imposibilă.

Asemenea altor publicații conservatoare, activenews.ro a pus la dispoziția publicului conservator fiecare mică victorie a științei împotriva noului totalitarism științific, fiecare studiu care a contrazis narațiunea oficială. În curând, o dată cu exercitarea din ce în ce mai atentă a controlului asupra fluxurilor financiare, vom fi lipsiți de aceste mici victorii, vom rămâne singuri în fața consensului științific. Aproape că ni se cuvine ce ni se întâmplă, de ani și ani de zile am acceptat etatizarea cercetării, am acceptat forme artificiale de proprietate, am hrănit de bună voie cancerul care a ajuns să ne distrugă. Da, este tradiția europeană ca universitățile, cercetarea fundamentală să aibă sprijinul bisericii, al statului, situația nu era deosebit de problematică câtă vreme fiecare universitate era controlată de o mulțime de principi, regi sau de episcopi, mai toți cu agende și interese diferite. Este cu totul altceva însă atunci când globalizarea și avansul în tehnologiile de comunicare fac posibilă o agendă comună, centralizarea statală aduce după sine și posibilitatea ca modelul tradițional de cercetare științifică să evolueze către despotism și tiranie. La fel, subvenționăm ca societate și ca indivizi proprietatea intelectuală ce-a adus după sine monopoluri odioase, străine de piața liberă, distrugătoare a acesteia, situația fiind critică în industrii extraordinar de diverse de la tehnologia informației la agricultură.

Dacă prin ocuparea mediului universitar stânga a găsit suficiente resurse de creativitate diabolică pentru a-și desăvârși atacul asupra societăților libere occidentale, ar fi trebuit la rândul nostru să devenim creatori, să trecem dincolo de simpla reacție la provocările stângii. Libertatea a fost asaltată din toate părțile, reacția conservatoare a fost palidă, mai presus de toate nu a fost creativă. Ca liberal clasic sunt uimit de lipsa dezvoltărilor conservatoare asupra unor idei puse la îndemână de liberalismul clasic, ar fi fost natural și în spiritul tradiției conservatoare să existe dezvoltări de dreapta ale teoremei progresiei, ale ideilor liberale asupra preferințelor temporale sau ale altor idei venite dinspre tradiția liberalismului clasic. Ca liberal clasic văd peisajul ideatic conservator contemporan ca fiind arid, oarecum deșertic, întru totul incapabil să ofere muniția intelectuală pentru o atât de necesară restaurare a normalității.

Nu scriu acest text ca o critică a conservatorismului contemporan, dimpotrivă, faptul că încă există conservatori ce nu aparțin faunei etatiste domesticite prin sinecuri și subvenții este singurul motiv de speranță al celui ce scrie acest text. Dar până ne vor veni idei noi va trebui să trecem prin deșertul totalitar singuri, primitivi și neștiințifici, anacronici și săraci. Căci nu vom avea de partea noastră știința, modernitatea nu ne va aparține, eventual ne vom agăța de idei străine majorității contemporanilor noștri, vom fi excluși din circuitul intelectual și economic. În lipsă de altceva unii dintre noi se vor refugia într-un soi de vitalism individual randian, poate în micro comunități religioase sau de altă natură, va fi greu, cel mai probabil sacrificiul și suferința ne vor părea inacceptabile mai ales pentru că ne va părea nouă înșine că suntem primitivi, neștiințifici anacronici și săraci.

Mai există desigur speranța firavă că natura umană este neștiințifică, neconsecventă și imprevizibilă, că ne vom revolta cu toții conservatori și socialiști deopotrivă atunci când în numele științei li se va refuza copiilor noștri un joc de artificii. Da, torționarii sunt prea grăbiți, cum altminteri ar fi putut deveni un joc de artificii un spectacol într-atât de neștiințific și într-atât de incorect politic pentru a fi anulat? Dar chiar și dacă graba lor va fi salvarea noastră, chiar dacă vom reuși să ne revoltăm încă înainte de a ne fi complet distrusă societatea, este de datoria noastră să ne punem ideile în ordine pentru a mai trece vreodată prin ceea ce trecem.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.