Vaccinarea obligatorie. O perspectivă incorectă politic

Boli precum poliomielita, rujeola, tusea convulsivă, difteria, varicela sau rubeola au fost practic eradicate în România, variola fiind singura boală infecțioasă complet eradicată la nivel mondial. Situația eradicării bolilor infecțioase menționate înainte este mai mult sau mai puțin similară în occidentul european sau nord american. Totuși, atât societățile occidentale cât și societatea românească sunt dezbinate de dispute în jurul obligativității vaccinării, asta deși bolile infecțioase enumerate înainte au fost deja eradicate din SUA în vest până în România la est.

Eradicarea bolilor menționate înainte este de dată recentă, asta însemnând că populația are memoria prețului deja plătit pentru eradicarea bolilor de mai sus și este pe deplin conștientă de beneficiile dispariției unor boli precum rujeola, tusea convulsivă, difteria, varicela sau rubeola, anume are memoria sacrificiilor inerente vaccinării în masă care continuă și în momentul în care scriu acest text precum și a beneficiilor care au urmat vaccinării. Ca un om care stă în farmacie adeseori și 12 ore pe zi cunosc suficiente persoane care poartă cu sine trauma copiilor care au murit sau care au rămas cu sechele grave în urma vaccinării, pe de altă parte sunt conștient că nu avem cazuri de poliomielită, rujeolă, tuse convulsivă, difterie, varicelă sau de rubeolă. Dar, așa cum am scris înainte, comunitatea în care trăiesc a plătit și continuă să plătească (tocmai am aflat de un copil care a decedat recent în urma vaccinării) prețul eradicării variolei, poliomielitei, rujeolei etc. Occidentul – inclusiv România – a plătit și continuă să plătească tributul eradicării unor boli infecțioase precum cele enumerate mai înainte.

În acest context este dificil de înțeles pentru o persoană rațională, o persoană cu pregătire medicală sau pentru una cu pregătire matematică la nivel liceal insistența cu care se dorește introducerea vaccinării obligatorii în societăți în care bolile infecțioase menționate înainte au fost eradicate iar, chiar dacă anumite boli nu au fost complet eradicate, imensa majoritate a populației este vaccinată.

Chestiunea vaccinării este o problemă de matematică în aceeași măsură în care este o problemă medicală. În funcție de modul de transmitere al bolii putem calcula proporția în care populația trebuie să se vaccineze pentru ca protecția să se reflecte asupra întregii populații.

R0 – the basic reproduction number

HIT – herd immunity level

Cum se poate observa și în tabelul alăturat nu există riscuri epidemiologice dacă între 5% și 8% din populație nu se vaccinează pentru rujeolă sau dacă între 14% și 20% nu se vaccinează pentru poliomielită. Cu alte cuvinte există suficient spațiu pentru ca populația nomadă deja aflată în România precum și cei câțiva excentrici statistic (oameni cu traume având apropiați care au suferit efectele vaccinării, originalitate cu orice preț, cinism generat de cunoașterea realității epidemiologice etc) să poată fi acoperiți de imunitatea marii mase a populației.

Nu există nici un fel de motiv practic pentru a silui voința minorității introducând obligativitatea vaccinării atâta vreme cât această minoritate se încadrează în cifrele menționate în tabelul menționat anterior.

Faptul că există personaje excentrice statistic care din diverse motive aleg să nu folosească vaccinuri este lipsită de importanță practică câtă vreme marea majoritate a populației este vaccinată. Este de subliniat că în România imensa majoritate a populației este vaccinată tocmai pentru că cu doar o generație sau două mai devreme populația se confrunta cu boli precum poliomielita, rujeola etc oamenii având în memorie consecințele unor astfel de boli. Este firesc ca datele statistice să nu reflecte realitatea de pe teren întrucât sunt extrem de mulți copii care, deși născuți în România, trăiesc departe de țară fiind integrați în sisteme medicale diferite de cel românesc. Acești copii, deși sunt din punct de vedere birocratic cuprinși în sistemul medical românesc, sunt practic acoperiți de sisteme publice de sănătate ale altor țări de aici rezultând anomalii statistice ce sunt exploatate politic în diverse moduri.

Faptul că emigrarea unei mari părți a populației active generează artefacte statistice la nivelul grupelor mici și foarte mici de vârstă este firesc, oricât de sceptici am fi în capacitatea guvernului de a estima realitatea mă îndoiesc că această chestiune a scăpat oficialilor guvernamentali, este puțin probabil ca oficialii guvernamentali să creadă în propriile statistici și să nu cunoască cele de mai sus. Cel mai probabil este că motivarea oficială a introducerii obligativității vaccinării este un pretext, motivul real fiind un altul, imposibil de admis în public. Iar dacă ne uităm atent observăm identitatea între lista de țări în care poliomielita, etc nu sunt boli eradicate și lista de țări care generează migrație economică.

Cu alte cuvinte cel mai probabil este că dorim introducerea vaccinării obligatorii pentru că așteptăm imigranți nevaccinați, posibil infectați din zone în care bolile deja eradicate în Europa sau în America de Nord nu sunt încă eradicate. Introducând o astfel de populație în masa populației europene putem să depășim cu ușurință pragurile de populație nevaccinată respectiv infectată care să permită propagarea de viruși sau bacterii în țările europene precum și în SUA și Canada.

Concluzia logică a celor de mai sus este că singurul motiv pentru care se dorește obligativitatea vaccinării este legat de crearea posibilității de a absorbi imigranți africani sau asiatici fără ca să avem riscul apariției unor epidemii având ca subiect boli deja eradicate în România.

Cu cât populația autohtonă devine mai conștientă de riscurile și de costurile acceptării imigranților cu atât toleranța față de aceștia va scădea. Acesta este motivul pentru care dezbaterea asupra vaccinării obligatorii este viciată, este pur și simplu incredibil de incorect politic să menționăm singura chestiune relevantă în dezbatere.

Introducerea obligativității vaccinării este cu atât mai problematică în contextul creat de așa numitul coronavirus, problemă cu care ne confruntăm în aceste zile. A obliga întreaga populație să se vaccineze pentru toate riscurile create de diverse comportamente aberante în varii zone de pe glob este incredibil de riscant, pe termen lung este riscantă orice manipulare a sistemului imun. Este riscant și din punct de vedere economic și pentru propria sănătate să garantăm o anumită piață companiilor farmaceutice, cu siguranță acestea vor găsi posibilități de a maximiza exploatarea unor astfel de rente fie prin livrarea unor produse de proastă calitate (ultimele îmbolnăviri de poliomielită la nivel european se datorează tocmai vaccinurilor de proastă calitate) fie prin promovarea unor comportamente aberante dat fiind că riscul acestora este acoperit de vaccinare (hazard moral).

Vaccinarea este – alături de antibiotice – printre descoperirile medicale care ne-au schimbat în bine viața, au revoluționat medicina, au diminuat drastic mortalitatea infantilă eliminând sau tratând practic fără sechele imediate boli altădată mortale sau handicapante. Dar vaccinarea, ca și antibioticele, are și părți mai puțin bune, explozia de boli autoimune de tot soiul, alergii, astm, cancere, autism (care poate fi legat cauzal de administrarea de antibiotice, nu de vaccinare cum presupun că s-ar aștepta cititorii acestui articol), obezitate etc fiind concomitentă cu administrarea de antibiotice și cu vaccinarea pe scară largă. Pentru toate motivele de mai sus ar trebui să privim vaccinarea ca fiind o chestiune de medicină respectiv matematică fără a introduce considerente politice sau considerente care să ducă la cheltuirea unor bani ce nu ne aparțin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.