Ziua libertății fiscale este 4 iulie

Prezentăm mai jos o listă a taxelor plătite de un salariat român

  • Nume, Prenume angajat Popescu, Ion
  • Obligații angajat, Valoare
  • Cheltuială totală societate (salariu brut) 2556 lei
  • Contribuție Pensie 625 lei
  • Contribuție Sănătate 250 lei
  • Impozit 128 lei
  • Comisioane etc 56 lei
  • Salariu net (în mână) 1497 lei

După cum se poate vedea mai sus, pentru a primi un salariu de 1497 lei un angajat trebuie să producă cel puţin 2556 lei angajatorului său. Diferenţa dintre 2556 lei – suma reală plătită de angajator – şi cei 1497 lei primiţi de angajat în mână sunt diverse taxe şi impozite. Nu există nici un fel de diferenţă între dările plătite direct de salariat şi cele plătite de angajator în numele angajatului, acestea din urmă fiind artificii contabile menite a ascunde dimensiunea reală a taxării în România. Acest adevăr nu poate fi contestat, în momentul angajatul va fi produs firmei doar 2555 lei angajatorul va fi nevoit să-l licenţieze pentru a evita pierderi. Este de menţionat că salariul de încadrare este o ficţiune contabilă, din punct de vedere economic are sens doar cifra de 2556 lei.

Considerăm așa numitele contribuții la sistemele de Sănătate și de Pensie ca fiind impozite mascate. Faptul că suntem siliți să lăsăm altora decizia privin boala și bătrânețea noastră și că nu avem nimic de spus privind sumele de bani pe care poate că am vrea să le punem de-o parte în vederea retragerii din activitate sau în eventualitatea bolii nu înseamnă decât că Statul ne consideră minori politic, dimensiunea acestui minorat situându-ne, așa cum vom descoperi mai jos, undeva între starea de iobăgie și cea de sclavie. Vom detalia pe taxfreedomday.ro funcționarea așa numitelor sisteme de Pensie și de Sănătate. Obligativitatea participării este marca indelebilă a sclaviei moderne, acestă obligativitate ne îndreptățește să considerăm ”contribuțiile” menționate anterior ca fiind de fapt taxe.

Rezumatul celor de mai sus este simplu: dl. Popescu munceşte pentru 2556 lei primind la fiecare salariu 1497 lei.

Din păcate Statul nu-i va lăsa cei 1497 lei domnului Popescu. În momentul în care acesta va dori să cumpere bunuri, folosind efectiv banii munciţi cu greu, comercianţii vor încasa, în contul Statului, taxa pe valoare adăugată – TVA-ul – de 19% (produsele alementare precum și medicamentele fiind taxate cu 9%). Având în vedere că dl. Popescu are un salariu de doar 1497 lei este foarte probabil că acesta va cheltui cel puțin 50% din venituri cumpărând mâncare rezultând astfel un TVA mediu de 14%. Aplicând această taxă din cei 1497 de lei rămân 1287,42 lei.

Cum trăim într-o epocă a monedelor fiduciare, veniturile monetare sunt afectate de inflaţie, o altă taxă, impusă prin intermediul Băncii Naționale a României – BNR. Este dificil de estimat rata inflaţiei, aceasta se calculează folosind un indice al preţurilor (CPI) stabilit arbitrar de Institului Naţional de Statistică – o agenţie a guvernului. Manipularea ponderilor diverselor preţuri şi deci falsificarea datelor referitoare la inflaţie este practica curentă a majorităţii guvernelor. Conform BNR rata inflaţiei este de 5% pentru primele trei trimestre ale anului 2018. Acceptând aceste date, inflaţia va face ca din cei 1287,42 lei domnul Popescu să rămână cu 1223,05 lei (adică 1287,42 împărţit la 1.05).

Considerând venitul iniţial pentru care domnul Popescu a muncit – suma de 2556 lei – şi suma finală de 1287,42 lei vom ajunge la concluzia că domnul Popescu munceşte pentru Stat – adică pentru a plăti taxele – mai bine de jumătate de an. O regulă de trei simplă şi un calcul calendaristic ne arată că domnul Ion Popescu munceşte pentru Stat 184 zile pe an, anume până în 4 iulie.

Ion Popescu munceşte pentru Stat până între 1 ianuarie și 4 iulie urmând ca din data de 4 iulie și până în 31 decembrie să înceapă să muncească pentru sine și pentru angajatorul său.

Este de menţionat că taxele de proprietate (plătite direct de dl. Popescu sau indirect fiind incluse în chirie de proprietar), diversele taxe (numite accize doar pentru a se evita cuvântul taxă) aplicate unor produse având în general cerere inelastică precum carburanţii, gazele naturale sau energia electrică sau unor produse precum cafeaua, băuturile alcoolice, produsele din tutun sau autoturismele etc nu au fost incluse în calculul de mai sus.
Este dificil să cuantificăm nivelul taxelor de proprietate, al accizelor etc asupra sumei de 1287,42 lei care aparent îi rămâne lunar domnului Ion Popescu. Nu vom încerca să o facem, îl vom lăsa pe dl. Popescu să estimeze el însuși ziua libertății sale fiscale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.